Receive all updates via Facebook. Just Click the Like Button Below...

Powered By EXEIdeas

sâmbătă, 26 ianuarie 2013

...din sărite!

Da, bun! Ştiu că v-am promis că vom vorbi despre lucrurile care-mi displac, sau mă enervează...cam cum vreţi voi să ziceţi.

N-am un clasament exact, pentru că lucrurile astea nu se pot prioritiza. Nu te aştepta la discursuri de genul: "Urăsc prostia şi făţărnicia!" Bă mă laşi?! D-aia ne place să înflorim orice rahat ne iese pe gură şi d-aia nu ne interesează deloc ce zic ceilalţi despre noi...ăhâ!

O să încep cu ceea ce văd la oameni. Cât timp am fost pe la Equinox, cineva acolo ne-a învăţat să fim atenţi la oameni...cu tot ce înseamnă asta! Aşadar şi prin urmare: mă enervează la culme oamenii îmbrăcaţi în trening. Păi te duci să alergi?! Când îi văd p'aştia prin metrou mă aştept să aud un "POC" şi să înceapă cocalarul să alerge!

Din aceeaşi categorie fac parte oamenii care poarta Converşi iarna. Nu accept ideea că omul nu a avut bani de bocanci...băiete, cât ai dat pe teneşii aia, te duceai şi-ţi cumpărai o pereche de bocanci chiar faini şi nu mai îngheţai ca un rahat.

La fel şi cei care se holbează la tine pe stradă, la propriu. Fie că o fac cu coada ochiului, fie că se uită ca proasta'n târg la tine...stau şi te analizează cu un ochi critic din cap până în picioare. Şi eu ma uit la oameni, îmi place să-i observ, dar nu ma uit cu dezgust, chiar dacă nu-mi place ce văd...cred că ţine de ceva bagaj de acasă. Pun pariu că pe holbatorii ăştia îi interesează ştirile mondene!

Nu-mi plac oamenii care vorbesc la telefon cât îi ţin plămânii şi se ceartă în mijlocul mulţimii. Măi omule, nu crezi că-i de bun simţ să te cerţi la matale în bătătură?

Mi s-a întâmplat zilele trecute în metrou şi am zis că-l scalpez pe individ. Celor care îşi taie unghiile în metrou: vă urăsc! Acuma...dacă tot te-ai apucat de igienă, bagă bă băiete şi un inghinal ceva. Tot esti lipsit de pudicitate!

Categoric articolul ăsta se va referi doar la ce-mi displace la cei din jurul meu. De cei care le fac calcule prietenilor ce părere aveţi? Ştiu că-i foarte uşor să cazi în păcatul ăsta, dar totuşi... Vă place când vine vreun apropiat cu o soluţie la problemele voastre? (includem aici câţi bani ai, ce priorităţi ai, etc.) Mie nu!

Detest persoanele care stau de vorbă pe casa scării.  Serios acum. Tot eşti la o împiedicătură de uşă! Intră frăţioare în casă, poţi să stai şi tu cu curul pe un scaun. Poate bei un ceai, o cafea, o maslină, o bomboană, o biscuite...oameni suntem! De ce trebuie să mă deranjezi pe mine cu problemele tale? Mai bine te urci în metrou şi te cerţi la telefon!

Nu-i pot înţelege nici pe cei care hrănesc animale la scara blocului. Le plac animalele dar nu le-ar lua în casă...ferite-ar Sfântu'!  Dacă tot sunt ale tale, ia-le omule în casă, scarpina-le la...blană, gândilă-le în coarne, dar nu-l ţine în faţa blocului să umple spaţiul verde de căcat şi miresme...şi nici să mă latre şi să sară la mine cand vin dezechilibrat sâmbăta seara din vreun pub! Tot aici îi încadrez şi pe cei care nu fac decât să murdărească spaţiul verde când îşi scot necuvântătoarele la plimbare. Înţeleg că are animalul nevoi, dar şi copchilul, după ce face pe el, cureţi nu?! Eh', pe cale de consecinţă, aş aprecia să nu-mi mai umplu bocancii de "noroc" atunci când merg pe jos.

Nu se opreşte lista aici, însă eu o voi face. M-am gândit mai bine...o să scriu câte-un articol despre fiecare lucru de genul ăsta. Vă promit că va fi siropos!

Mă înclin....

luni, 21 ianuarie 2013

Lazăre!

Nu era în program astăzi scrisul pe blog, dar hai, treacă...!

Am avut o zi interesantă, am aflat lucruri de care mă îndoiesc şi acum.

Pe la prânz am aflat că taică-miu e mort. Hooo, nu săriţi cu gura, staţi aşa!  Cică nu ar fi mort de acum, ci de prin 2005. Am văzut eu că e o prezenţă fantomatică prin casă, dar puteam să jur că-i viu: se duce la muncă, circulă cu maşina pe drum public, iese la cumpărături...activitate nenică!

Vine omul, sau...mă rog, fantoma acasă azi şi zice: "Bă tu ştiai că's mort?" Na' ptiu', drace! Aş fi jurat că nu-i aşa, mai că băgai mâna-n foc că-i viu. Din momentul ăla i-am zis Lazăr!  Ştii, Lazăr...ăla cu "ridică-te şi umblă"...ă?!

De acum încolo toată ziua a fost tot un bo-hohoo! Îţi dai seama, şoc psihologic, de atăta timp şi eu nu mi-am dat seama!

Bă ia gura!

Hai mă că vă zic.... S-a îmbolnăvit omu'...ca toată lumea, e iarnă, e frig, ne curg mucii la toţi. Nenea, adică Lazăr, nu se prea îmbolnăveşte. Mai răruţ, că-i mai draguţ! Şi s-a dus la doctor să-i prescrie doctorie! Cu toata birocraţia: stai că tu nu eşti la mine, că trebuie să te transfer, hai să te transfer, hai să nu...hai că te transfer. Bre' nu pot să te transfer că cică ai murit! ...prin 2005.

Aşa am aflat noi că al meu om bătrân figurează în evidenţa CAS Prahova drept...persoană decedată. Culmea e că din 2005 până azi şi-a tot plătit contribuţia. Uite bă, un mort cu simt civic!

În locul lui aş da un telefon la CAS Prahova să le spun: Doamnă, eu sunt, mortul!


Lucrurile se fac atât de discret în ţara asta, că poţi sa mori şi să nu ştii nimic!

duminică, 20 ianuarie 2013

...loading...

Ştiu că în ultima vreme am cam fost absent de pe pagina mea internautică. Să ştii că am scutire!

N-am lipsit din proprie inițiativă, contextul m-a obligat! Între examene, parţiale, proiecte, am avut timp să mă gândesc şi la blog. Mănânc căcat, îmi vin trei idei între două staţii de metrou. Apropo de tot timpul ăsta pierdut, mi-am dat seama că nu-mi prea place, a se întelege mai deloc, să aplic ceea ce învăţ la facultate, mă simt parazitar social...mă rog, e altă mâncare de peşte. Vorbim despre asta mai târziu. Nu mi-am dat seama doar de lucrul ăsta, sunt mult mai multe..tre' să am ce scrie toată luna!

Hai să facem un mic sumar! Toată lumea are un "Wish List", eu m-am gândit la o listă cu lucrurile îmi displac (şi-s multe). Apoi m-am tot gândit la lucrurile şi oamenii care m-au marcat până acum şi care mi-au schimbat nişte preconcepţii...sunt muuulte de povestit.


Vreau doar sa vă fac curioşi! Acum mă întorc la mult iubitul meu bibelou: televizorul! Nu pot rata Garantat 100%, să nu rataţi nici voi!

duminică, 13 ianuarie 2013

Urmează rezidenţial cu peron pe dreapta

De vreo două zile ascult obsesiv Travka....Mişto băieţi, chiar dacă la început erau "Kafka... ăia mă!".

Între două strănuturi, o cafea rece şi un bec ars în sufragerie pe care îmi tot zic că o să-l schimb...m-am gândit la locul în care vieţuiesc anul ăsta.  Păi e bine, mai "perfect" decât asta, nu se poate. Stau undeva la margine de urbe, deci unde locuiesc şmecherii. Am metrou la 2 minute de bloc - eh' ia-o p'asta!.  Până acum nimic neobişnuit pentru mine, cei care mă cunosc îmi vor spune: "Ce ai mă, tu mereu ai stat la dracu'n praznic?!"

Am în bloc ceva ce puţini vă permiteţi: supraveghere audio-video în timp real! V-am zis că mă respect!  Nu, nu am companie de pază angajată de administraţie, suntem şi mai evoluaţi, avem agenţi infiltraţi! Nici n-ai zice că ei cu asta se ocupă. Discreţi, bine organizaţi, ei asta fac zi-lumină.

Cum? Ce? Când?....Muritorilor, habar nu aveţi!

Când m-am mutat aici, mi s-a spus: uşa de la palier se încuie de fiecare dată! Bine mă, se încuie. E bine: nu ies ăştia să fumeze p-aci, nu intră animale, nu vin cerşetori...băieti de caracter ăştia cu uşa lor! Am aflat eu apoi ce-i şi cu uşa asta: se închide ca să nu evadeze cele 6 pisici infernal de grase ale vecinei, care noaptea zac pe palier....cred şi eu, cum mama dracului să dormi cu şase chestii d-astea într-un apartament de 40mp?!  Revin la uşa. Acum câteva luni bune; am musafiri (ca orice animal la vârsta mea). Vinerea, ies repede,  bagaje, chei, de toate, hai, hai, hai, repede! Cred că am uitat să încui afurisenia! Pe dracu', ştiu sigur că am încuiat! Săptămâna următoare, ajuns seara acasa, intru pe palier, vecina (mai în vârstă - m-a învăţat mama să fiu politicos). Dau să descui uşa. "Să ştiţi că la noi aici uşa se încuie de fiecare dată!"....Vezi bă prostule, nu ai încuiat, ce dobitoc! Cu cine vorbeşte asta mă?!...a..eu! 

- "Da doamnă ştiu, de obicei şi eu o încui, e posibil să fi uitat o dată, dar o încui mereu."
- "Da, da vineri nu aţi încuiat, aţi ieşit cu o domnişoară şi nu aţi mai încuiat! Să ştiţi că uşa se încuie!"

A urmat o discutie scurtă în care am lasat o impresie de vecin neinteresat de activitatea civică a blocului. Bineînţeles că am ţinut să-mi exprim opinia conform căreia nu-i treaba vreunui vecin cine vine şi pleacă de la mine de acasă....sigur nu a priceput principiul, dar e bine ca nu am capra aici, altfel mi-ar fi murit deja, capra!

Am zis că-i vreun eveniment trecător. Bătrâni nene, se plictisesc, aşa vom ajunge şi noi...mereu îmi zice mama aşa: "Da' eu când o să fiu bătrână tot aşa arţăgos o să fii cu bătrânii?"

 Înainte să plec la ai mei de sărbători, s-a plătit întreţinerea (sunt un bun cetăţean, plătesc într-un bloc în care o dată la două zile se afişează: Plătiţi restanţele! Se va taia apa caldă şi căldura!). E totuşi bine, ajung la administraţie şi tanti de acolo îmi spune: "Ştiţi că este o problemă la dumneavoastră!"

-"Aoleu, cum aşa, că doar am fost cuminte!"(râd nevinovat)
- "S-a făcut o încurcătura la noi aici şi dumneavoastră nu aveţi trecut pe nimeni la întreţinere."
-"Probabil, dar eu v-am anunţat când m-am mutat aici!"
-"Da. Ştiu. Problema e la noi. O să vă pun cheltuielile aferente în facturile următoare."
-"Ah, da, nu-i bai, să fim corecţi până la urmă, nu?!"
-"Da, aşa e! Dar s-au cam sesizat vecinii şi..."
Din momentul ală am rămas cam...prost...auzi tu ce griji au ăştia care oricum nu îşi plătesc întreţinerea....Fac scandal că am eu 0.5 persoane pe factură! Sunt scund bă, am 1,50!/ Aici locuieşte un copil sugar, singur, d'aia e doar 0,5!

Zilele trecute, vin seara acasă, scoala, alergatură şi pe la ceea ce sper să se concretizeze în job, oboseală...ştie toată lumea sentimentul. Descui uşa de la palier şi din pământ apare o babă: "Să ştiţi că aveţi probleme, să mergeţi să vi le rezolvaţi!"

Frate, Mama Omida stă în blocul ăsta! De unde ştie tanti că eu îs obosit şi surescitat?! Mişto!

-"Ce probleme doamnă?"
-"Păi sunteţi proprietar, sau chiriaş?"
Da mă, ce mama dracu', doar nu stai de vorbă cu toţi cioclaşii!
-"Ce relevanţă are? Conteaza?"
-"Nu aveţi pe nimeni trecut la întreţinere!"

Mi-a picat fisa!

-"Da, ştiu s-a rezolvat, am vorbit la administraţie. Totuşi nu este problema dumneavoastră, e problema mea cu administraţia şi proprietarul, nu aveţi dumneavoastră treabă!"

După ce m-am ofuscat puţin a schimbat tonul, am primit replica aia clasica: nu trebuie să vă supăraţi, suntem şi noi bătrâni. Am aflat apoi că tanti e preşedinte de bloc.  Păi zi bre' aşa, că nu mă mai supăr....aha...acuma! Deci era şeful serviciului de informare de pe scară...v-am zis că's camuflaţi!




Chestia asta m-a enervat pe moment...nu poţi să mai faci nimic de oamenii aştia, dar dacă te gândeşti...mă simt perfect în siguranţă! Babuţa de la unu' va şti dacă cineva îmi sparge casa, sau maşina, sau mai ştiu eu ce se mai poate întâmpla.

Oare când o să înveţe şi naţia asta că civilizat e să îţi vezi de oala ta de ciorbă, nu de a vecinului...Şi când te gândeşti că generaţia asta trebuia să educe generaţia părinţilor noştri şi a mea. Cu asemenea pârâcioşi te apucă groaza!


Să aveţi o duminică...în ceaţă! :))





sâmbătă, 12 ianuarie 2013

...şi ninge...

Plictisit, trezit la prânz şi cu capul greu, încerc să găsesc ceva de făcut ca să umplu ziua de azi.

Era ceva stabilit, dar nu mai e...oamenii aştia! Am zis că trebuie să mă duc la cumpărături, pe frigiderul meu e scris +18. Mă scol din pat şi inevitabil mă uit pe fereastră, ninge. Feeric, ce frumos! Ce frumos e să stai în casă să te uiţi cum ninge, nu să mergi prin ninsoare până la supermarket. Pe cale de consecinţă, renunţ.

Hai să ne apucăm să vedem ce face lumea! Pun mâna pe telefon, sun: "Hai bă, unde mergem, ce facem şi mai ales cu cine?!". Nimeni, nimic! Fiecare cu a mă-sii, în 15000 de părti. Ăştia îmi zic că dacă tot nu am ce face, să mă apuc de învaţat pentru examene....da' chiar nu am tragere de inimă pentru asta, nu vezi ce frumos ninge afară şi colac peste pupăză nu am roşii, cum să învăţ fără roşii! (cine cunoaşte, ştie!)

Am reuşi să umplu astăzi vreo 10 minute cu lucruri folositoare. Deschid sfântul Facebook şi văd că Emi îmi lasă un mesaj: "A murit un motociclist în Dakar". Pfaaa', superb! Caută, uite-te, citeşte, scrie. Am scris, acum ce fac?!


Voi ce faceţi azi?

vineri, 11 ianuarie 2013

Fram ursul polar

Stau degeaba, aşa că mi-ar prinde bine să aberez doua-trei cuvinte pe aici. Voi aţi văzut ce-i afară?

După ce ieri am îngheţat cu patos şi dragoste de ţară, astăzi am învătat să patinez! Sâc! Nu am mai dat niciun ban la patinoar. Am ieşit  binedispus din bloc: ghiozdanul în spate, termosul într-o mînă... bătrânul îmi spune: "Bă, ia vezi să nu aluneci, că-i gheaţă!" Eh, hai flori....gheaţă...fugi mă prietene, ce dracu', doar n-o fi iarnă! În secunda doi a început echilibristica. Nu-ţi vine să crezi cât sunt de bun! Nu am vărsat niciun strop de cafea!

Revenind... a plouat, a înghetat, fundă roşie mi-am pus (asta cu funda cred că e din altă poveste). Colac peste pupăză, în Bucureşti toată lumea merge ca pinguinul. Dacă stai la geam, o sa te amuzi teribil!

marți, 8 ianuarie 2013

Dacă-i critic, cu placere!

Simplu ca "bună-ziua"!

Ianuarie, frig de crapă pietrele, cam pe undeva pe la Romană,seara.

Plec din staţia de autobuz, o falcă în cer, alta puţin mai jos. Intru la metrou. Lângă mine o tipă, la fel de tânără ca mine, se duce spre informații: "Doamnă, de unde îmi pot procura şi eu abonament?"- "De la casă domnișoară!" Uite d-asta iubesc eu patria asta, oamenii sunt atât de binevoitori...

Trec mai departe ușor amuzat. Pe peron, doi se pupau de mama focului: "Măi băiete, mai lasă şi pentru acasă puțin!". Trec mai departe, nu de alta, dar poate din greşeală ma lua şi pe mine la pupat. Din lac în puț: dau de doi tipi - cu fular legat exact aşa cum mi-l lega şi mie mama când plecam la săniuș - își explică cu patos un joc pe calculator...eh...

Vine metroul. Intru. Locurile toate ocupate, iau la sprijinit un perete. În faţa mea se aşează el şi ea şi...dă-i şi pupă! Iar voi mă?! Nesătulilor! Staţie. Ahh, da! Loc liber. Mă aşez între o tanti şi un nenea care duhnea mirosea a băutură. Tanti, spre nenorocul meu, vorbea la telefon destul cât să o simtă tot trenul:"Da fată şi el i-a luat inel, cu diamant şi saracu' nu are bani, da' fata da' ce să facă?! Fată dacă ea nu mai vrea...eh..asta e!"Aşa am aflat că saracul omul ală nu avea nimic altceva în afară de inel - câte nu fac saracii băieţi pentru fetele astea. Dar asta nu e tot! Am aflat şi că "fostul" ei e gelos. Că actualul, faţă de fostul, are o maşină...am aflat multe, că doar a mers până la Sudului!

 În general ascult muzică, sau citesc în metrou. Astăzi nu a fost să fie! Am luat mai pe vrute, mai printre dinți, o pastiluță de românism romantic astăzi.

Pentru o primă dată, concluziile le veţi trage voi!

Da-ne like pe facebook!