Campania electorală - aşa cum s-a văzut de pe scaunul meu

Nu am fost extrem de atent la alegerile trecute, însă campania pentru prezindenţialele din acest an mi s-a părut cea mai joasă, mizerabilă şi infectă dintre cele de până acum.

La un moment dat chiar am spus: Bă, mai au să se înjure de mame! Ghici ce?! Chiar s-a întâmplat!

Pe lângă apariţiile TV mai mult sau mai puţin inspirate, mai mult sau mai puţin pregătite sau vorbite, m-a mirat atitudinea oamenilor. Deşi pun pariu ca nu s-a apucat cineva să plătească postările pe Facebook, tot mai mulţi au început o campanie înverşunată pe reţelele de socializare. Ei, până la umră este dreptul fiecăruia să-şi exprime opiniile în spaţiul public. Am văzut mesaje politice, benevole, de la oameni de la care nu mă aşteptam: artişti concentraţi asupra creaţiei lor, sportivi, etc.

Toate bune şi frumoase, însă de aici au apărut discuţii, polemici şi bineînţeles injurii. Concluzia: Românul nu este încă pregătit să accepte şi argumentele altuia - deci pe unde am lăsat setea de democraţie?

Acelaşi îndemn îngust - de neacceptare -  s-a văzut după primul tur de scrutin. Vuia internetul de chemare în stradă pentru că nu a ieşit  cine am vrut noi să iasă. Trebuie să pricepem că ţara asta este aşa cum e: surdă, şchioapă şi chioară, dar o vrem democratică - asta se traduce prin impunerea voinţei majorităţii, indiferent de cât de incapabilă e ea!

Pe de altă parte, modul în care oamenii preferă să îşi aleagă candidatul este fabulos - adică te cruceşti. De la distanţă, pe lângă folclorul electoral incredibil dezvoltat în perioada asta, cea mai inedită modalitate de a alege candidatul preferat a fost după...frumuseţe. E drept, este un principiu furat din nouăzecismul lucrătoarelor de la APACA, dar este încă prezent.

Poate cel mai important lucru pe care l-am observat în tot acest timp a fost modul românilor de a vedea preşedintele. Pentru mine este clar - suntem o naţie cu o percepţie feudală asupra politicului. Dacă la 1866, regele Carol I se chinuia să-i facă pe români să înţeleagă că el este doar un mediator între puterile statului şi că badea Cârţan nu trebuie să vină la rege cu jalba-n băţ pentru te-miri-ce...ei bine, se pare că nu a reuşit. Nu doar monarhia nu a reuşit asta, ci nici comunismul şi nici democraţia asta impotentă.

Românul încă speră că mâine se va naşte un Ţepeş - ceea ce nu realizează votantul nostru este că în urma unui astfel de personaj o ţeapă ar putea prinde rădăcini chiar sub poponeţul lui.

Nu ştim care sunt atribuţiile preşedintelui şi vrem ca noul ales să le rezolve singur pe toate - de la problemele ţării, până la cele personale ale fiecăruia. Votăm, votăm şi o facem cu ochii închişi înjurând pe cei care nu ne plac. Ceea ce nu am priceput noi, încă...este că în democraţie, apariţia unui astfel de Vodă este imposibilă. Nu am priceput că fiecare funcţie are atribuţiile ei şi nu am priceput că fiecare dintre cei doi candidaţi au încercat să ne convingă cu lucruri care, practic, nu ţin de atribuţiile lor.

Precum prinţesele care îl aşteaptă pe Făt Frumos şi noi aşteptăm omul providenţial care să pună mâna pe căpăstrul ţării şi să ne ducă spre tărămul unde toate-s mai bune! Ceea ce nu ştim este că de fapt aşa au luat naştere mai toate regimurile totalitare ale acestei Europe. Acum ceva timp aşa a ajuns la putere...Hitler - un nume la care toată lumea cască ochii şi chiar dacă nu ştim exact ce a făcut, ne e clar că omul ală a fost dracul gol! Nu au fost departe nici Stalin, sau Mussolini.

Vrem un Hitler în România?! Vrem să ne întoarcem la un astfel de conducător!?

E clar că încă nu suntem pregătiţi pentru un sistem democratic, pe care - de altfel - îl tot aminim de fiecare dată când trebuie să ne cerem dreptul, nu şi atunci când vine timpul să ne achităm obligaţiile!

Viaţa de student...şi ce viaţă!

Am tot citit prin presă zilele astea, cum nişte băieţi se plângeau de condiţiile studenţeşti. Au făcut vâlvă, şi-au rugat prietenii din muribundul print românesc să publice fotografii din camerele de cămin, au făcut marşuri false doar pentru nişte postări pe Facebook...ce sa mai, penibilul la rang de mare clasă!



Ştim cu toţii că în facultate lucrurile nu merg pe roze: vrei de toate, ai puţine, ţi se pare ca nu reuşeşti şi începi să te oftici că nu toată lumea ia startul de pe aceeaşi linie.

Până la urmă asta înseamnă să te loveşti cu capul de pragul de sus şi să începi să de îndeletniceşti să faci ceva cu timpul şi viaţa ta.

Din păcate, pe cât de frumoasă este viaţa din facultate, pe atât este de sindicalizată. Nu ştiu de la ce au plecat asociaţiile studenţeşti la începutul anilor '90, dar observ cu greaţă  ce au ajuns: un circ ieftin şi politic!

În timp ce în facultate urlă vântul prin geamurile care au asistat la majoratul lui Cuza,  tabla cu cretă în stare bună e cosiderată lux şi acolo unde chiar şi acum îmi agaţ puloverele în cuiele din bănci...cele mai importante lucruri pentru asociaţiile de studenţi sunt discotecile, marşurile cu trei ameţiţi mahmuri şi (cireaşa de pe tort) aruncatul cu rahat dintr-o parte în cealaltă până se ajunge la plangeri penale - ăl mai mare răhăţoi!

Hai să ne înţelegem! De ce asociaţii studenţeşti? Nu pentru că este nevoie, ci pentru că unii trebuie să sugă nişte bănuţi de undeva, pentru unii trebuie să prindă locurile alea bune în cămine - că doar d'aia stau acolo până pe la 40 de ani. Cum vă explicaţi că în fruntea frumoaselor organizaţii inocente stau oameni care, de cele mai multe ori, nu prea mai au treabă cu studenţia?



Ia hai până la cămin! Ne plângem că e jeg, că pute, că nu sunt ingrijite camerele...hai să facem tam-tam! Să vină mămica de acasă să ne cureţe!

De ce e jeg domnule student?
Cumva pentru că în unele camere de cămin se face curat abia atunci când te trezeşti cu şobolanii la nas? Cumva pentru că tu, studentule, îţi laşi mâncarea pe pervaz până devine verde?
De ce e murdar la budă? Cumva pentru că tu, studentule ai spart WC-ul când ai venit mort de beat înapoi în cameră? Cumva pentru că erai atât de fumat încât te-ai căcat pe lângă closet?

Să fim serioşi! Am fost şi încă mai merg prin cămine pe la prieteni. Lucrurile se pot rezolva foarte elegant: cu un minim EFORT şi puţină MUNCĂ poţi să îţi igienizezi camera: dai cu var, faci puţin şmotru...d'astea proletare! Te poţi duce la toaletă cu propriul colac de WC şi poti chiar să cureţi după tine!

Ei bine, se poate!

Ca să spargem puţin mitul condiţiilor jalnice (cel puţin în Bucureşti):

Pe principiul românesc: 2 lei dai, 2 lei face...se poate sta în condiţii decente. Trebuie doar să preferi să îţi faci curaj să faci curat după tine în loc să împarţi un pet de bere cu tovaraşii, să îţi faci puţin timp să te mai cureţi atunci când îţi speli gura dimineaţa cu ţuica trimisă de părinţi de acasă.

Toată lumea ştie că se fac mânării în cămine, dar e de o nesimţire cruntă să vii şi să urli sus şi tare că nu sunt condiţii, când prin şmenozeli de 2 lei îţi păstrezi camera în caminul bun doar pentru că eşti într-o asociaţie de studenţi. E penibil să te pui în faţa marşului pentru Basarabia şi să-ţi faci 2 poze pe care le vei considera protest cu mii de oameni faţă de rectorat.

Atunci când va arde buza cu adevărat, studenţii vor da buzna afară din cămine...şi atunci să te ţii! Acum, doar nişte oportunişti penibili agită valurile pentru a-şi motiva existenţa!

Dacă într-adevăr vreţi să ştiţi ce's alea condiţii rele în cămine, vorbiţi cu acei studenţi care chiar aveau cojones să-şi strige dreptul, cei care atunci când alţii abia făceau ochi, urlau că-i mai bine să fii golan decât comunist!


Sursa foto: emaramures.ro

Jurnal de trafic

Cum altfel se putea?

De ceva vreme mă găsesc în fiecare zi în traficul din Bucureşti. Bineînţeles cu motocicleta.

Şi tot dau de nişte lucruri care-mi lasă semne de întrebare adânci.

Adică...

De ce mai avem oglinzi? Am observat mă majoritatea şoferilor nu le folosesc, sau dacă le întrebuinţează, nu o fac cu toate. Domnilor, doamnelor...exista o oglindă şi în partea dreatpă a maşinii!
Dacă tot am adus vorba de oglinzi, am o curiozitate: Dudui, dragi femei, măi mamică, de ce trebuie să vă aranjaţi la fiecare semafor? Adică să înţeleg că din 500 în 500 de metri vă ciufuleşte cineva creştetul? Faceţi voi ceva anume de se ia roşul de pe buze? Şi daca da...că nu-i de condamnat, e omeneşte, de ce foarte multe sunteţi singure în maşină? Înseamnă ca undeva e un ciufulitor invizibil!

Că tot veni vorba de trafic, şosea, benzi de circulaţie... În şcoala de şoferi nu se mai învaţă încadrarea pe bandă.? Pe lângă faptul că se face stânga-dreapta de oriunde...iar dacă ai ratat intersecţia nu e nicio problemă să o blochezi....totuşi dacă vei sta la un semafor o să observi că  nu e dată să nu stea unul calare pe două benzi, să se urce pe mijlocul drumului. De cele mai multe ori aceasta specie de drumo-centrist se regăseşte în taxiuri, SUV-uri, sau unde sălăşluieşte vreo duduie de vă pomeneam mai sus.

Tot stăm prost pe drum, nu semnalizăm, dar...ne trebuie Youtube! În fiecare dimineaţă văd pe câte unul care cauta un mail, iubirea pe Facebook, sau şlagăre pe net. Păi nene, nu erau activităţi distincte? O înţeleg pe cea cu vorbitul la telefon, oricum ar fi el - poate are omul treburi urgente şi nu îşi poate suspenda activitatea 2 ore cât traversează satul, dar faci icter dacă nu youtubizezi repede ceva?


În ultimă instanţă, fac un apel la producătorii de automobile să instaleze cât mai multe scrumiere în maşini. Bun, fumezi, dar de ce trebuie să scrumezi în ochii mei şi să îţi arunci restul de viciu la mine în poală? Dacă celelalte chestii se mai pot trece cu vederea, asta e un lucru care deranjează extrem de tare.

Fiecare maşină are o scrumieră...adică locul ăla special în care scrumezi şi îţi pui mucul...chiar şi pe cel de ţigară. Toată treaba asta ţine până la urmă de bun simţ, că nu e un efort imens să cureţi scrumiera aia la primul coş de gunoi din parcare! Deci...mai cu obraz băieţi, mai cu obraz!

În rest, vă urez drumuri faine, fară fardat în intersecţii, cu uitat in oglinzi, cu downloadat muzică de acasă şi cu o scrumieră plină!








Sursa foto: http://images.flowers.ro/IPuploads/blog-0380570001400492272.jpg

De ce ne merge prost!?

                  Săptămâna trecută mi-am pus în cap să caut o croitorie ca să îmi coasă, pe loc, nişte mici etichete pe o geacă.

 Mă gândeam că nu va fi rău să mai revenim puţin şi la îndeletnicirile uitate. Brusc mi-am dat seama de ce sunt uitate şi de ce ne merge prost.

Păi cum să nu ne meargă!?

Nu cred că meşterii croitori au un program atât de încărcat încât o cusătura de 5 minute le va complica viaţa definitiv. Azi nu mai stai la coadă ca să-ţi faci un sacou...te duci şi-l cumperi!

Şi totuşi...după ce am tot căutat...Am ajuns la cam toate croitoriile care mi-au ieşit în cale. De ce nu m-am oprit la prima, aş întreba eu?!

Pentru că niciun meşter nu le poate face pe loc. Mai toţi călcau un pantalon, alţii nu făceau aşa ceva, alţii nu erau la treabă deşi uşa le era deschisă.

Şi atunci mă întreb: Băi nene, e clar că nu-ti trece nimeni pragul cu zilele, dar atunci când cineva vrea să-ţi dea de lucru, refuzi? Să fim serioşi, erau nişte bani băgaţi în buzunar. Erau poate banii pe ciorba din ziua aia...dar NU.

Să nu amintim şi de preţuri. Căci pentru o cusătură poţi plăti cât ai plătit pentru tot tricoul, vesta, sau mai ştiu eu ce...

Nu se poate şi gata. Din multe motive, unele chiar banale, mai banale ca întâmplările din blogul ăsta.

Şi atunci ne întrebăm de ce nu ne merge?

E simplu!

Nu ne merge pentru că suntem o naţie de hapsâni, de hrăpăreţi. Dacă nu ai vânzare...nu creşte pretul! Dacă nu-ţi calcă nimeni pragul, fii amabil atunci când cineva o face!

Totuşi, ne merge prost pentru că suntem puturoşi, pentru că vrem "să ne ajungem". Pentru că ne uităm mai repede în curtea vecinului decât la noi în bătătură.

Ne merge prost pentru că fiecare trebuie să fie şef...şi mai cu moţ decât celălalt.

Ne merge prost pentru că, în mintea noastră, cine are o afacere şi în 3 luni nu îşi ia un X5, e fraier.

Ne merge prost pentru că...suntem proşti!

Horoscop after party

Berbec: Se anunță o zi potentă din punct de vedere financiar, magazinele inundate la Unirii scot la vânzare produsele deteriorate la jumătate din preț. Dacă te grăbești vei prinde ceva.

Taur: Ai grijă la controlori, chiar dacă e vremea urâtă ei nu stau acasă. Între Eroilor și Romană ar fi bine să mergi pe jos.

Gemeni: Să nu cumva să deschizi ochii până în Gara de Nord, dacă se prinde nașul că nu ai bilet o să trebuiască să îi suni pe ai tăi să vină să te ia de la Ciulnița. Vor veni, dar până în septembrie îți vor reproșa constant.

Rac: Nu, nu ai câștigat la loto și nici nu te-ai transformat în Făt-Frumos peste noapte. Ai intrat beat în cortul blondelor, acum e timpul să te duci la gașca ta până nu se trezesc. Ai grijă să nu te vadă motocicliștii ăia când ieși din cortul lor.

Leu: Mai știi când ai ieșit de la Hanul Berarilor și erai generos și ai cumpărat unui boschetar o saorma? Nu e cazul să cumperi și pentru tine în dimineața asta. Deși nu ți-a spus nimeni, săptămâna trecută au fost aia de la Sanepid în zonă și au dat niște amenzi. Așteaptă să ajungi acasă, ți-a făcut maică-ta ciorbă.

Fecioară:  Deși totul părea încheiat între voi după ce ai început să borăști în fața lui, astăzi ai o altă aură. Una pozitivă. Cumpără niște Orbit și apoi du-te la el și invită-l la niște hamsii. Nu lua cu mujdei. 

Balanță: LSD, MDMA, ketamină? Nici tu nu mai știi ce ai băgat weekendul ăsta. E timpul să redescoperi efectele miraculoase ale freshului de portocale. 

Scorpion: Încă ești supărat că nu ai plecat nici la mare și ți-a și lovit ăla mașina în parcare când ploua ieri. Amintește-ți că mereu kharma te răsplătește. Pune 5 milioane pe Steaua - Corona: 1 pauză, 2 final. E timpul să-ți iei revanșa.

Săgetător: Da, te-a părăsit gagica fix de 1 mai, fix în vamă. Da, ai rămas fără bani după ce ai îmbătat jumătate din punkerii de la Stuf. Nu e cazul să disperi. Nașul se va dovedi înțelegător. O să-i dai telefonul, dar asta să fie problema acum? 

Capricorn: Cine spune că nu te-ai distrat weekendul ăsta e un hater nesimțit. Până la urmă nu mulți ajung să facă scorul ăla la 2048.

Vărsător: După escapada din Vamă te simți obosit. Nu e cazul să pui frână, du-te direct la Hanul Drumețului și îți vei aduce aminte cum Daniela Stan scoală și morții din groapă.

Pești: Ești singurul care se bucură de inundațiile recente. O veste proastă vei primi astăzi. Vine soacra să locuiască cu voi. De ce? Kharma, bitch! 

Sursa foto: watchtower-stop.blogspot.com (gif) si www.da08nerart.com (jpg).

Astrolog de okazie: Dan Suhai

După şcoală, tu ce ştii, mai exact, să faci?!

De ce articolul ăsta? Simplu!

 Pentru că de aproape 20 de ani merg la şcoală, iar în ultimii ani mi-am dat seama că şcoala asta nu ne învaţă să facem, practic nimic.

Să o luăm cu începutul...Şcoală generală, liceu. Nu te întreabă nimeni ce îţi place, nici ce ai vrea să faci şi nici nu vede nimeni ce aptitudini ai.

Uite aşa am avut o colegă într-un liceu teoretic, iar ea acum predă...pictură. La fel, un alt coleg, care joacă pe scenele din toată ţara. Nimeni nu i-a întrebat pe oamenii ăştia doi ce vor să facă, nimeni nu a fost capabil să vadă ce zace în ei.

Nu ne 'trebe domn'le! Să inveţe copilu' matematică, fizică, română...

Ne-am învăţat să facem de toate, dar nimic bine. Atunci, la ce folos?

Putem să admitem că până la un punct, orice om trebuie să ţină sub freză un bagaj mimim de cunoştinţe. Corect, dacă mă întrebi pe mine!

Ajungem la facultate. De toate...pentru toţi!

În primul rând, trebuie să faci facultatea. Nu contează dacă te pricepi, dacă îţi ajută, daca pricepi ceva din ea...trebuie să ai facultate. De ce!?

În facultate vei da peste fel şi fel de oameni. Puţini dintre ei te vor învăţa cum să te descurci pe piaţa locurilor de muncă, ce să ceri, cum să te valorifici...însă şi aici poţi să cazi foarte uşor în păcatul supraestimării de sine.

Cert este că oamenii aştia sunt puţini. Cei mai mulţi îşi văd materia ca pe cel mai important lucru din ziua respectivă. Mulţi dintre ei ţin musai să-şi etaleze cunoştinţele...şi tot aşa.

Fără să dau cu parul, mi se pare că prin facultăţile de la noi zac oameni care nu au fost în stare să-şi practice domeniul în care s-au pregătit. Oameni care au acumulat frustrări de-a lungul timpului, care iubesc să-şi ridice singuri statui.

Pe undeva lucrurile astea nu sunt normale.

Nu vreau ca la facultate să-mi umplu capul cu teorie şi să nu învăţ să fac nimic - vreau ca atunci când ies pe poarta facultăţii să fiu în stare să şi valorific toată teoria ce-mi umple capul. Nu vreau ca după ce termin o facultate să nu ştiu să răspund la întrebarea: "Tu ce ştii, mai exact, să faci?".

...şi cel mai mult, nu vreau să mai văd absolvenţi, ba chiar cadavre didactice (chiar şi prin facultăţi) care nu ştiu să articuleze amărâta asta de limbă română!

Înzăpeziţi cu nesimţire

Ştim cu toţii că acum două săptămâni a nins, a venit Iadul Alb, ne-a luat prin surprindere...etc.

Aşa-i iarna! Câteodată mai şi ninge.

Bun! Cât a nins a fost de înţeles...băi, viscoleşte, nu ai ce să faci! Au trecut aproape două săptămâni de atunci şi tot înzăpezi ne aflăm.

Când eram copil, ţin minte că după ninsoare o mână de vecini cu lopeţi ieşeau din casă şi curăţau în jurul blocului, că fiecare vecin îşi deszăpezea locul de parcare şi maşina iar zăpada se punea într-un loc, grămadă, până o lua...primăvara!

De câţiva ani locuiesc in Bucureşti. Anul ăsta chiar am fost atent să văd dacă cineva mai iese să-şi facă loc în parcare şi să-şi dea zăpada de pe maşină...că la curăţat trotuarul nu mă aşteptam să sară cineva.

În prima noapte în care a nins am ieşit, mi-am curăţat maşina, locul de parcare şi am făcut o mică potecă la intrarea în scara blocului. Dimineaţa o vecină mi-a zis: "Te-am văzut aseară, te chinui degeaba!" Adică...cum?! Am înţeles seara când m-am întors acasă şi locul meu de parcare era ocupat de cineva.
În zilele astea am făcut cred că vreo 10 locuri de parcare. În schimb nu am văzut niciun vecin să iasă cu lopata la purtător şi să cureţe. Pentru bucureşteni trebuie să vină cineva să facă...e înjositor să dai două lopeţi de zăpadă.

Dacă ne uităm şi acum pe stradă vom vedea că unele maşini încă au un strat gros de zăpadă pe ele, că unii nici măcar nu şi-au mai scos maşinile din parcare. Dacă stau să mă gândesc şi cum arată trotuarele, cred că nici din casă nu au mai ieşit...şi totuşi au trecut două săptămâni în care temperaturile au fost foarte prietenoase.




E clar! Şi anul ăsta iarna a fost într-o joi, a ţinut o săptămână şi ne-a dat cu totul peste cap.

Nu cred că, totuşi, problema noastră ar fi iarna. Nu ne-am înzăpezit din cauza zăpezii, ci din cauză că suntem indolenţi şi nesimţiţi. Părerea mea...dăcă neamul ăsta are vreo suferinţă cronică, asta este!


Un articol de Ştefan Leonte


sursa foto: http://www.fanatik.ro/ninsori-abundente-urmatoarele-ore-vezi-zonele-ce-vor-fi-afectate-157392

Euro Maidan

În mod cert pentru mine zilele astea au fost foarte multe întrebări.

Mai întâi, de ceva vreme, s-a trezit Kievul...şi s-a deşteptat bine!

Apoi, la noi în munţi s-a prăbuşit un avion...iar la oamenii aia s-a ajuns după o jumătate de zi din motive hilare.

Acum, deşi se tot anunţă ninsori de câteva zile, suntem aproape sinistraţi în propriile localităţi. De bine, de rău, majoritatea stăm în oraşe, care sunt aprovizionate temeinic, dar ce fac cei din sate?

Hai să începem cu începutul.

Kiev...'89, pardon 2014!

Dacă te uiţi pe Youtube po'i să spui că-i război civil pe de-a dreptul. Protestatari înarmaţi arătaţi de presa cu adevărat importantă, incendii, dezordine, miliţie depăşită total de situaţie: forţe de ordine bătute, incendiate, etc.



Aşa se schimbă, totuşi un regim. Să ne gândim puţin ce a fost şi pe la noi acum vreo două decenii şi jumătate.

Cu toate astea mie mi se pare că undeva se rupe legătura. Se vede de la o poştă că situaţia este critică, că Ucraina este în pragul unui război civil. Întrebarea firească apare: de ce nu se declară starea de urgenţă?! Până la urma urmei statul este singurul care poate folosi violenţa domestică pentru restabilirea ordinii, nu?! Asta ar însemna că protestele vor mai ţine maxim o săptămână... nu de alta, dar un cocktail Molotov în faţa unor blindate are efectul unei pocnitori într-un foc de artificii. E adevărat, vom avea multe pagube: umane, materiale, etc...Până la urma urmei asta presupune restabilirea domniei legii.

De cealaltă parte a baricadei oamenii ăia au ajuns la capătul răbdărilor. E clar că interesul statului nu e acelaşi cu interesul maselor. E frustrant să trăieşti cu 20 de ani în urma vecinilor tăi. Foamea şi neputinţa te apasă, oriunde te afli. Până la urmă democraţia emană de la popor! Dar e oare Ucraina o democraţie?

În mod normal cam astea ar fi taberele...în mod normal.

Hai să privim puţin mai atent. Avem cam 3 entităţi importante în opoziţie. Unul dintre aceste mari partide poartă discuţiile politice, cu alte cuvinte aştia se târguiesc cu puterea, adică...cam ei sunt cel mai aproape de ciolan. Un alt partid, de sorginte naţionalistă (prefer sa fiu blând în termeni) se ocupă de ocupat şi apărat clădiri, că pentru asta şi-au antrenat oamenii în munţi.

Cum mă, într-un stat democratic îi este permis unui partid legitim să antreneze divizii paramilitare în munţi?

Pe de altă parte şi mult mai aproape de inima celor din stradă stau veteranii confruntărilor din Afganistan. E normal, orice ţară cu putină minte are grijă de eroii militari, de cei care au luptat pentru ţara lor, indiferent dacă scopul a fost drept sau nu.  Bineînţeles că noi nu ne încadrăm nici "acili'şa". Nu ar fi nimic rău în asta, până la urmă veteranii chiar sunt legitimaţi în faţa oamenilor cu ceva între urechi...problema este că aceşti veterani sunt organizaţi într-un partid. Partea cea mai bună este că partidul foştilor combatanţi ţine balanţa în acest conflict, reuşeşte să mobilizeze şi să conducă mulţimea, insă...tot partid rămâne. Chiar mai mult, aceştia au afirmat că sunt gata să organizeze o lovitură de stat dacă lucrurile nu vor merge pe calea considerată corectă.

Aşadar, nedumerirea persistă: mai este vorba oare de un conflict popular acolo, având în vedere instrumentalizarea politică? De ce oare decidenţii ucraineni se precipită în a declara starea de urgenţă, când e clar că se află în pragul unui război civil?

Până la urmă ce este de demonstrat? Uniune Europeeană, uite, noi lăsăm oamenii să protesteze, chiar dacă acest lucru afectează grav statul de drept. Rusie, nu vrei tu să revii cu invitaţiile făcute şi prin '89 în alte ţări şi care spuneau: "Dacă nu vă descurcaţi, vă trimitem noi nişte băieţi care să vă ajute să restabiliţi ordinea!"


Poate că sunt eu Toma Necredinciosul, dar cred că...ceva e putred la Kiev!


Sursa foto: http://www.huffingtonpost.co.uk/2014/01/22/pictures-central-kiev-protests_n_4645476.html

Proteste la Kiev - Live!

Mai e ceva de spus?