Nişte
băieţi, cu siguranţă mai deştepţi decât mine, nu că asta ar fi greu, spuneau că omul se naşte violent. Păi cam aşa
şi este. Până la urma-urmei facem parte din regnul animal, nu? Orice animal se apără violent, este legea
firii.
Aş zice
că nu-i chiar aşa...
Este vorba despre violenţă. Când eşti mic vrei
să fii mare, puternic şi musculos. Ai invăţat în parcarea din spatele blocului
că cei mai mari îi bat pe cei mici. Ştii de acasă că dacă vei greşi, vei „mânca”
bătaie, chiar şi Tom şi Jerry când se prind, se caftesc...şi atunci?! Pe undeva
e clar că nu-i ăsta drumul de urmat.
Este vorba despre violenţă şi deşi nu’s vreun pudic şi de fel
cam slobod la gură, mi se întâmplă des să întorc şi eu capul...la ce?! La
cate-un pitic din gura căruia iese o injurătură cât el de mare. Şi atunci încep
să cred ca imbătrânesc...bă, parcă noi nu
eram aşa....
Despre ce vorbim noi aici? Despre violenţă...
Da! Despre violenţă în toate formele ei.
Este vorba despre violenţă şi ceva ciudat se
întâmplă în jurul nostru, categoric lumea se schimbă, dar care-i trendul?
Ascendent? Descendent? Violenţa se învaţă, se cultivă, se creşte. Fenomenul
poate fi şi reversibil, însă contextul trebuie să fie prielnic. Şi până la urmă
cele două se leagă: violenţă este la tine, o ai în scutec la maternitate,
acasă...te cam uiţi la Tom si Jerry, asta
aşa...ca un nume de cod. Cum va fi oare copilul ăsta la maturitate? Va
înjura? Va ridica mână asupra propriului copil? Eu cred ca da!
Este vorba despre violenţă şi mă gândesc că e
vina noastră. Pe aici umblă zvonul că bătaia-i ruptă din Rai. Cumva este
exemplul clar despre cum am promovat noi violenţa în jurul nostru? Acum ceva
secole hotarele pământului erau cunoscute pentru că lângă nu ştiu ce par, un
răzeş şi-a bătut copilul...Creştinesc este ca femeia să-i fie supusă barbatului
chiar şi atunci când, totuşi... De ce oare toate lucrurile care ţin de violenţa
asta domestică, familială, vin din nişte timpuri ale căror principii nu se mai
pot juxtapune societăţii noastre?
Este vorba despre violenţă şi de faptul că ea
nu-i nici măcar băgată sub preş. E la vedere domnilor! Ba mai mult, o promovăm.
Emisiuni TV cu vedete care se spurcă şi se păruiesc, cu băieţi din cartierele
rău-famate care îşi bat cu pumnul în piept duritatea, cu interlopi de două
parale care se intimidează şi ajung să-şi lase cicatrici, cu poliţişti care
încasează palme peste chipiu...Asta vedem zilnic, oriunde, asta auzim. De fapt,
problema este că nu doar eu şi tu vedem asta, ci că fraţiorul tău mai mic vede
asta.
Este vorba de violenţă şi dacă noi râdeam cu
gura până la urechi la Tom and Jerry şi Bugs Bunny atunci când eram copii,
frăţiorul tău mai mic, nepoţelul meu de câţiva ani, sunt distraţi de desene
animate de un grotesc absolut. Oare violenţa asta înseamnă pierderea timpurie a
inocenţei lor?
Articolele
lungi nu-mi plac, aşa că...
Este vorba despre violenţă şi gândeşte-te de
fiecare dată când vorbeşti ceea ce nu ar
terbui să se audă, sau ridici o mână şi
nu ca să-ţi dai jos pălăria, că cel care va face asta mâine va fi copilul
tău.
Este vorba despre violenţă şi...dacă vom
continua aşa, lumea aceea mai bună la care tu speri, nu va exista niciodată.
Este vorba despre violenţă, iar persistenţa
violenţei înseamnă că mai avem mult până ne vom numi “civilizaţi”.
Şi totuşi aş vrea ca
de mâine să nu mai fie vorba despre violenţă…
Un articol de Ştefan
Leonte
